Pastele sarbatoarea
crestina a Invierii Domnului
Ultima saptamana a
postului care precede sarbatoarea este saptamana mare,
care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu
duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica
Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristos
in Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii
chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se termina
postul de 40 de zile, si natura renaste. In ziua de
joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata,
vor mai bate doar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata
si inceputul chinurilor Mantuitorului.
Sarbatoarea Pastelui
incepe in dupa masa zilei de sambata. Cel mai important
moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la
biserica. Se spunea ca prima persoana care urmeaza
sa fie botezata cu aceasta apa "noua" va
avea noroc toata viata.
Apa prezinta un rol
important si duminica. Crestinii mergeau la biserica
ducand mancarea si vinul pregatit pentru a fi sfintite.
Postul se termina oficial prin consumarea acestor
bucate. In unele regiuni aceasta traditie este vie
si in zilele noastre. Se spunea ca daca gainile apuca
sa manance din ramasitele acestor mancaruri vor oua
mult.
Se obisnuia ca oul
sfintit sa fie consumat in mijlocul familiei, pentru
ca in cazul in care careva s-ar rataci sa isi aminteasca
cu cine a mancat si sa isi regaseasca calea spre casa.
Mancarea traditionala este carnea de miel pregatita
dupa mai multe retete specifice. Mielul este simbolul
lui Hristos...
Inainte de anul 325
i.H. Pastele se sarbatorea in diferitele zile ale
saptamanii, chiar si vinerea, sambata si duminica.
In acel an, s-a convocat consiliul de la Nicaea de
catre imparatul Constantin. A emis legea pascala care
stabilea ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima
duminica dupa luna plina de sau dupa echinoxul de
primavara sau prima zi de primavara.