•In Bucovina,
fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita
si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta
apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa
fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la
Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa
alerge si feciorii la ele.
•In zona Campulung
Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea
simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a
rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii
zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii,
se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse
in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca
si sa bine?cuvan?teaze bucatele din cosul pascal.
In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel
de cos, dupa oran?duiala stramo?silor.
In cosul acoperit cu
un servet tesut cu model spe?cific zonei sunt asezate,
pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul:
seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a
alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce
belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi
bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat),
ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor).
Deasupra acestei farfurii
se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si
ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla
rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui
cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.
In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa
fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel
de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca
in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de
continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza
frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba
de acest fel.
• La Calarasi,
la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal,
pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si?cocosi
albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea
acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina
din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta,
Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul
al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul
respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba,
cocosii sunt daruiti oamenilor saraci . Pe langa datina
cosului pascal, se mai pastreza cateva obiceiuri deosebite:
ele vestesc intampinarea Pastelui cu bucurie si dragoste
pentru semeni.
• O foarte frumoasa
datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului.
Dimineata in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta
de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte
Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator
un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar
si ureaza gospodarilor ?Sarbatori fericite?. La aceasta
sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai
de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie
discordie tot restul anului.
• In Arges, printre
dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii
cu ou (numiti asa pen?tru ca in compozitia lor se
adauga multe oua, 10-15 oua la 1 kg de faina). Fiecare
gospo?dar se straduieste sa pregateasca o astfel de
deli?catesa, care este si simbolul belsugului.
• In Banat, la
micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia
tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste
o lingurita de pasti(vin+paine sfintite). In meniul
acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert,
oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se
continua masa cu friptura de miel.
• In Tara Motilor,
in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se
duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca
nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti
ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi
din care se infrupta atat ?hotii?, cat si ?pagubasii?.
Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit,
atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.
• Pe valea Crisului
Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in
curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate
se gatesc in straie de sarbatoare, si vin in curtea
bisericii unde vopsesc si "impistritesc"
(incondeiaza) oua
