TINUTA
FIZICA
Tinuta
fizica face parte din patrimoniul individual si ca atare
nu este usor a fi modificata. Cu toate acestea, daca
este vorba de defecte fizice minore si mai ales de deprinderi
necorespunzatoare, trebuie depuse eforturi, prin exercitii
repetate, in vederea obtinerii unei tinute fizice corecte.
Astfel. tinuta recomandabila in timpul mersului este
pozitia dreapta a corpului, însa degajata, nefortata,
o balansare armonioasa a bratelor in limitele fixate
de jocul normal al coatelor, pasi potriviti si o pozitie
naturala a umerilor nici adusi in fata, dar nici trasi
înapoi in mod ostensiv.
În socitate este gresit sa te sprijini de spatarul
unui scaun sau de un perete, sa tii mâinile în
buzunare sau sa te joci nervos cu bricheta, batista
sau un alt obiect. De asemenea in timpul unei conversatii
este nepoliticos sa-l apuci de rever sau de nasture
pe interlocuitor, pentru a-i ataca parerea, sau sa-l
aprobi batândul pe umeri ori lovindul-l cu cotul.
Asezarea pe scaun trebuie facuta cu unele precautii.
Simple gesturi care insotesc uneori asezarea pe un scaun
, fotoliu sau canapea, astea pot sa denote o stare de
plictiseala, fie satisfactia de a fi cucerit un loc
pe care nu esti dispus sa-l cedezi atât de curând.
Asemenea gesturi trebuie evitate. Totodata sunt contrare
bunului gust: asezarea brutala pe scaun, strângerea
genunchiului intre mâini, sprijinirea capului
pe spatar, batutul cu degetele în bratele scaunului
sau fotoliului, aerul de a fredona gândind la
ceva, intoarcerea picioarelor catre interior sau desfacerea
exagerata a genunchilor. Este o greseala si incrucisarea
genunchilor la prea mare înaltime. La femei este
de preferat încrucisarea partii de jos a picioarelor,
astfel încât rochia sa poata acoperi perfect
genunchii.
Folosirea mâinilor intr-o conversatie poate fi
uneori utila, fara sa se ajunga insa la gesticulari
excesive.
Constitue greseli evidente: indicarea cu mâna
a unui obiect si mai ales a unei persoane, trosnitul
degetelor, introducerea degetelor în nas, încrucisarea
mâinilor la piept, punerea mâinilor in solduri,
introducerea lor sub reverele costumului, tusitul, cascatul,
stanutul fara a pune mâna în fata gurii
ca si râsul prea zgomotos.
SALUTUL
Salutul
este prima manifestare de curtoazie fata de alta persoana.
El comporta in mimica, în expresie corporala ca
si în tinuta o serie de nuante care pot sa-i modifice
sau sa-i completeze sensul, sa constitue o expresie
de stima sau o simpla obligatie formala.
Câteva reguli de baza
- barbatii saluta primii femeile
- oameni tineri saluta primii pe cei mai în vârsta
- subalternii saluta pe superiorii in grad
- noi veniti saluta pe cei prezenti
Salutul la raspuns este obligatoriu, un gest contrar
poate fi folosit drept afront.
Cum saluta barbatul. Cu circa doi metri înainte,
palaria se ridica din cap, apucand-o de calota si se
îndeparteaza înainte înclinând
usor capul si priviind în ochii persoanei salutate.
În acelas timp se scoate din gura, cu cealalta
mâna tigara sau pipa (daca este cazul). De asemenea
se scoate din buzunar mâna daca întâmplator
se afla înauntru.
În cazul în care barbatul este fara palarie
sau poarta un basc, salutul se face printr-o înclinare
a capului, ceva mai pronuntata.
Cum se saluta femeile. Femeia raspunde la salut printr-un
surâs, care dovedeste ca a recunoscut persoana
respectiva si printr-o usoara înclinare a capului.
Femeia saluta în acelas fel o alta femeie în
vârsta sau superioara în grad.
Î n cazul întâlnirii cu o persoana
cunoscuta, pe care nu doresti totusi sa o saluti, eschivarea
trebuie facuta cu tact. Daca distanta permite, este
recomandabila ocolirea acesteia, dar daca întâlnirea
întâlnirea este inevitabila, un salut scurt,
pur formal, pare a fi cea mai buna solutie.
Când este întâlnita o persona cunoscuta
fara putea totusi identifica imediat este preferabil
sa fie salutata.
Se saluta de asemenea la intrarea într-un birou,
restaurant, compartiment de tren, sala de asteptare,
magazin mic sau lift.
Nu se saluta persoanele necunoscute la intrarea într-un
magazin mare, autobuz, tranvai, oficiu postal sau gara.
Ocupantii masini saluta primi pe pietonii cunoscuti.
Daca persoana cunoscuta este împreuna cu mai multi
priteni, se saluta tot grupul. Se întelege ca
întrgul grup va raspunde la salut.
Salutul
oral
Adaugarea
câtorva cuvinte la salutul cu palaria sau capul,
descris mai sus, este în functie de obiceiurile
locale si anumite împrejurari.
De obicei, daca se întâlnesc rude, prieteni
sau persoane mai intime, o data cu scoaterea palariei
din cap, sau numai cu înclinarea acestuia (când
persoana care saluta nu poarta palarie) se poate rosti
si formula obisnuita: “Buna dimineata, buna ziua
sau buna seara, domnule, doamna, domnisoara !“De
obicei nu se pronunta numele persoanei care se saluta
si nici titlul acesteia.
Stângerea de mâna. Aceasta poate interveni
fie cand persoanele care s-au salutat se opresc pentru
a sta de vorba sau a continua drumul împreuna,
fie cu ocazia prezentarii lor.
Spre deosebire de salut, in cazul strângerii de
mâna rolurile sunt inversate: femeia este aceea
care întinde prima mana, cel mai învarsta
celui mai tânar si cel cu grad superior celor
cu grad mai mic.
Trebuie evitate strângerile de mâna puternice,
dar de asemenea este de neindicat ca mâna sa se
întinda cu moliciune: se vor apuca doar varfurile
degetelor.
În cazul unei intâlniri in grup, ordinea
in care se da mâna este urmatoarea:
- femeile între ele
- femeile cu barbatii
- barbatii intre ei
Daca grupul este prea numeros nu se da mâna, salutul
efectuându-se numai prin înclinarea capului.
PREZENTARILE
Reguli
de baza: barbatul este prezentat femeii, cel mai tânar
celui mai în vârsta, iar gradul mai mic
celui superior. Este deci incorect de a prezenta pe
directotul Z unui tânar functionar sau o femeie
unui barbat.
Autoprezentarea se obinuieste frecvent, în diferite
ocazii: într-o societate mai numeroasa, la solicitarea
unei vizite, la prezentarea în fata superiorului
pe care înca nu l-ai cunoscut etc.
Formula obisnuita este:
- “Imi permiteti sa ma prezint: Nicolae Moldovan.”
- O femeie maritata sau divortata va spune: “Doamna
Mia Renete”
O femeie nemaitata se va prezenta însa pronuntându-si
numai numele:”Maria Botez”. Nu este necesar
sa spuna de exemplu “domnisoara Maria Botez”.
CONVERSATIA
Conversatia
constitue un element important în societate. Orice
reuniune, oricât de atent ai fi pregatita risca
sa devina plictisitoare în lipsa unor conversatii
interesante. Pentru obtinerea unei atmosfere corespunzatoare,
gazda trebuie sa se gândeasca din timp la alegerea
oaspetilor, astfel încât între acestia
sa existe anumite puncte de contact, fie prin faptul
ca lucreaza în aceleasi domenii de activitate
sau in domenii care au contigenta între ele, fie
ca prin formatia lor intelectuala pot gasi subiecte
comune de conversatie. Invitarea unui grup de oaspeti
între care nu se pot decat cu greu crea contacte
pe linia unor probleme de interes comun poate compromite
reusita unei actiuni.
|
