| Scandalurile
generate in jurul afacerii Zambaccian si al mostenirii
lasate familiei Nastase de Tamara Cernasov au tinut,
vreme de cateva luni, prima pagina a ziarelor.
La
mijlocul lunii trecute, fostul premier Adrian Nastase,
si presedintele in exercitiu al Camerei Deputatilor,
a fost obligat sa demisioneze din aceasta functie, dupa
ce parlamentarii refuzasera sa le permita procurorilor
anticoruptie sa-i perchezitioneze locuintele din Zambaccian
si de la Cornu.
Nastase
este cercetat de PNA pentru luare de mita, el fiind
acuzat ca ar fi primit termopane in valoare de aproximativ
400.000 de dolari si obiecte provenite din China in
valoare de 100.000 de dolari, in schimbul numirii si
mentinerii in functia de sef al Inspectoratului de Stat
in Constructii a Irinei Jianu, fost vicepresedinte la
societatea Conimpuls SA din Bacau.
Irina
Jianu este persoana care a supravegheat lucrarile de
constructie la imobilul lui Adrian Nastase din strada
Zambaccian nr. 16.
Pe
de alta parte, dezvaluirile privind averea mostenita
de familia Nastase de la matusa Tamara Cernasov, o fosta
profesoara care, la o varsta de peste 90 de ani, s-ar
fi implicat in afaceri imobiliare cu vile, apartamente
si terenuri au parut din start o manevra menita sa pastreze
in umbra afacerile fostului premier.
Nimeni
nu a crezut povestea lansata de sotii Nastase, cu atat
mai mult cu cat printre intermediarii afacerilor initiate,
chipurile, de nonagenara Tamara Cernasov, s-au aflat
personaje precum Sorin Tesu, Alexandru Bittner, Roxana
Bichel sau Paul Opris, toti apropiati si oameni de incredere
ai lui Adrian Nastase.
Ceea
ce a pus capac insa, cel putin pentru o vreme, carierei
politice a lui Adrian Nastase, dar si credibilitatii
sale, a fost imaginea de "pestera a lui Ali Baba"
din apartamentul acestuia situat in Zambaccian.
Sticla
televizoarelor a reprodus atunci imaginea unui personaj
care s-a inconjurat de mii de obiecte achizitionate
dupa criterii ce tin mai degraba de snobism decat de
gust artistic sau de vreun criteriu estetic. Despre
Adrian Nastase s-a spus, de-a lungul anilor, ca a acumulat
sume uriase in urma controversatelor privatizari din
Romania.
Au
circulat zvonuri potrivit carora diverse comisioane
ar fi ajuns in conturile familiei Nastase, via Dana
Nastase, de pe urma tranzactiilor comerciale. S-a avansat
chiar si suma de un miliard de euro, ca dimensiune a
averii sale, insa nimeni n-a putut proba veridicitatea
acesteia.
Ceea
ce s-a putut constata, in schimb, a fost imbogatirea
suspect de rapida a familiei Nastase, in conditiile
in care, la vedere, nici el si nici sotia lui n-au derulat
afaceri de anvergura. S-au putut observa, de asemenea,
acumularile uriase din curtile prietenilor si apropiatilor
fostului prim-ministru, averi care sfideaza bunul-simt.
In
acest context, ne-am propus sa privim mai atent in trecutul
lui Adrian Nastase si sa incercam o estimare a averii
acestuia precum si a veniturilor si cheltuielilor familiei,
pentru a vedea daca poate fi gasita o justificare a
bogatiei. Concluzia provizorie la care am ajuns este
ca averea lui Adrian Nastase, estimata la 15,5 milioane
de euro, este de zece ori mai mare decat veniturile.
Daca
la capitolul venituri luam in calcul si mostenirea matusii
Tamara, cheltuielile familiei depasesc cu putin posibilitatile
financiare. Cu alte cuvinte, mostenirea matusii Tamara
acopera aproape la milimetru "lipsa din gestiunea"
justificativa a luxului familiei Nastase. Carte de vizita
Adrian Nastase s-a nascut pe 22 iunie 1950 in Bucuresti.
S-a
casatorit in iulie 1985 cu Dana Nastase, fiica fostului
ministru al agriculturii, Angelo Miculescu, la cativa
ani dupa ce a divortat de fiica fostului ministru de
externe din perioada comunista, Grigorie Preoteasa.
Sotii Nastase au doi copii, Andrei si Mihnea.
A
absolvit, in 1973, Facultatea de Drept din cadrul Universitatii
Bucuresti, iar in 1978 Facultatea de Istorie-Filosofie,
sectia Sociologie, din cadrul aceleiasi universitati.
In 1987, si-a luat doctoratul in drept, specialitatea
Drept international public.
Dupa
absolvirea primei facultati, Nastase a fost jurist si
cercetator la Institutul de Cercetari Juridice din Bucuresti,
iar apoi, sporadic ('77-'79, '84-'85), profesor asociat
la ASE. Pana in 1990, Nastase s-a implicat si in cateva
organizatii pentru care avea nevoie, obligatoriu, de
acordul tacit al serviciilor secrete romanesti.
Astfel,
in 1977 a fost numit vicepresedinte al Asociatiei de
Drept International si Relatii Internationale (ADIRI),
iar in 1984 a devenit membru al Societatii Franceze
de Drept International si director de studii la Institutul
International pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.
Dupa 1990, Nastase a devenit un adevarat colectionar
de titluri, harti, case, terenuri, tablouri etc.
Astfel,
in 1990, a devenit, pentru doi ani, presedinte al Fundatiei
Europene "Nicolae Titulescu" si profesor la
Facultatea de Drept din Universitatea Bucuresti, specialitatea
drept international public.
In
1992, s-a titularizat, ca profesor, la inca trei facultati
de drept bucurestene din cadrul universitatilor "Titu
Maiorescu" si "Dimitrie Cantemir", precum
si la Institutul de Drept si Relatii Internationale
"Nicolae Titulescu". In perioada 1991-1996,
a fost membru al Comitetului Director al Institutului
pentru Studii de Securitate Est-Vest din New York.
In
aceeasi perioada, Nastase a mai colectionat patru functii:
vicepresedinte al Consiliului Mondial al fostilor ministri
ai afacerilor externe (1993), director de cercetare
la Institutul Roman pentru Studii Internationale (1994),
profesor asociat la Universitatea Sorbona Paris (1994)
si membru al Societatii Americane de Drept International.
In
mediul politic, Adrian Nastase s-a facut remarcat imediat
dupa decembrie 1989, cand a fost ales deputat pe listele
FSN la alegerile din 1990, iar din 28 iunie 1990 a devenit
ministru al afacerilor externe in guvernele Roman si
Stolojan. In legislatura 1992-1996, Nastase a fost presedintele
Camerei Deputatilor.
In
perioada 1996-2000, a fost vicepresedinte al Camerei
Deputatilor, iar in 28 decembrie 2001 a devenit prim-ministru,
functie pe care a detinut-o pana la sfarsitul anului
2004.
Dupa
alegerile din 2004, Adrian Nastase ocupa din nou functia
de presedinte al Camerei Deputatilor, pozitie la care
este fortat sa renunte, oficial, pe 16 martie 2006,
in urma scandalului mediatic legat de afacerea Zambaccian
si de mostenirea "matusii Tamara". In partid,
ascensiunea lui Nastase a inceput in 1993, cand a devenit,
pentru patru ani, presedinte executiv al PDSR.
In
1997, a fost ales prim-vicepresedinte al acestui partid,
iar in anul 2001 a devenit presedinte al PDSR (actualul
PSD). Din 2005, dupa ce presedintia PSD a fost preluata
de Mircea Geoana, Adrian Nastase a trecut din nou in
planul secund, pe pozitia de presedinte executiv, functie
pe care a pierdut-o la inceputul anului 2006, ca urmare
a aceluiasi scandal "Zambaccian & matusa Tamara".
Inainte
de 1989, Adrian Nastase a fost un comunist din esalonul
secund al PCR. Partea omisa de Adrian Nastase din biografia
oficiala este activitatea depusa in slujba regimului
comunist pana in decembrie 1989.
Nici
nu se putea altfel, avand in vedere aspiratiile acestuia
de a parveni prin orice mijloace, o dovada in acest
sens fiind abilitatea cu care a cautat, si a reusit,
sa-si gaseasca perechea in fieful nomenclaturii comuniste.
Casatorit
pentru prima oara, in vremea studentiei, cu fiica unui
veteran al partidului comunist din anii '50, dupa divort,
Nastase a cautat, si a gasit, o alta fiica de nomenclaturist,
pe Dana Miculescu.
Aceasta
era fiica lui Angelo Miculescu, fost membru al CC al
PCR in perioada 1969-1983, fost ministru si ministru
secretar de stat al agriculturii in perioadele 1969-1972
si 1975-1981, fost viceprim-ministru al guvernului in
perioada 1975-1981 si fost ambasador in Republica Populara
Chineza in perioada 1983-1990.
Pe
de alta parte, tanarul Adrian Nastase a reusit sa castige
increderea reprezentantilor partidului comunist si a
fost trimis ca exponent al politicii de partid si de
stat in diverse comitete si comitii internationale de
la Strasbourg, Oslo sau Phenian.
Desi,
in biografia oficiala, Nastase a consemnat ca in perioada
1973-1990 a lucrat ca "jurist, cercetator la Institutul
de Cercetari Juridice din Bucuresti" si, sporadic,
profesor asociat la ASE Bucuresti, in realitate, el
a desfasurat "activitati mult mai complexe".
Intr-o
adresa trimisa pe 25 iunie 1988 minstrului comertului
interior de la acea vreme, Ana Muresan, prin care solicita
obtinerea aprobarii pentru cumpararea "cu prioritate"
a unui autoturism "Trabant 601", Adrian Nastase
insira o parte din aceste activitati in care era direct
implicat.
"Acest
autoturism mi-ar fi deosebit de util pentru numeroasele
deplasari pe care le presupun activitatile ce le desfasor
in cadrul ADIRI (ca presedinte al sectiei de drept international),
in cadrul Academiei de Stiinte Sociale si Politice (Stefan
Gheorghiu - n.r.), al Universitatii Bucuresti, ca lector
al CC al PCR, ca membru al Consiliului juridic al MAE,
ca secretar de redactie al publicatiei
"Revue
roumaine des sciences sociales. Serie des sciences juridique"
etc.", scria Adrian Nastase in adresa trimisa ministrului
Ana Muresan. Asadar, dincolo de institutul de cercetari
juridice, Adrian Nastase lucra si pentru Academia Stefan
Gheorghiu, era si lector al CC al PCR, precum si membru
in consiliul juridic al Ministerului Afacerilor Externe.
Ferma
din Cornu si salariile au sustinut familia pana in 2005
Venituri din salarii: 347.923 euro In perioada 1990-2006,
Adrian Nastase si-a castigat oficial existenta din salariul
de parlamentar sau de prim-ministru si din activitatea
de cadru didactic la cateva facultati de drept din Capitala.
In
perioada 1990-1992, la un salariu de 500 de euro/lunar
el a castigat, ca parlamentar, 15.000 de euro. Din activitatile
didactice, ca profesor la Facultatea de Drept din cadrul
Universitatii Bucuresti el putea castiga, la foc continuu,
10.800 euro, iar de la celelalte facultati alti 5.000
de euro.
In
perioada 1993-1996, castigurile lui Nastase ca parlamentar
sunt estimate la 28.600 euro si la 40.000 de euro din
activitatile didactice. In legislatura 1997-2000, castigurile
salariale ale lui Adrian Nastase au fost de 30.000 euro,
ca parlamentar, si de 40.000 euro ca profesor.
Castigurile
din perioada 2001-2004 au fost, pentru Nastase, cele
mai mari, avand in vedere ca a detinut atunci si functia
de prim-ministru. Astfel, veniturile din salariul de
demnitar sunt estimate la 51.000 de euro, iar cele obtinute
ca profesor universitar, cu norme la trei facultati,
la 56.000 de euro.
Presupunand
ca in acesti ani a incasat si diurne anuale, in medie
de 3.500 euro, la aceste sume se mai adauga inca 14.000
euro. Anul trecut, castigurile sale salariale au fost
de 10.571 euro, ca deputat, si de 23.467 euro ca profesor
si presedinte al Fundatiei N. Titulescu. Nastase a mai
incasat, in plus, 6.400 euro cu titlu de diurna deplasari.
Pe
de alta parte, Dana Nastase a declarat si ea castiguri
salariale din activitatea de director al societatii
Datis Consulting & Management SRL, o firma care
i-a apartinut si ale carei actiuni le-a vandut dupa
ce sotul ei a devenit prim-ministru. Astfel, in 2004,
Dana Nastase a declarat castiguri de la firma Datis
de 11.400 euro, iar in 2005 de 5.685 euro.
Venituri
din activitati agricole: 175.000 euro Nastase a declarat
ca ferma de la Cornu i-a adus, anul trecut, venituri
de 38.690 euro, iar in 2004 de 54.398 euro. Nu se cunosc
veniturile fermei de la Cornu in perioada 2000-2003,
dar, presupunand ca gainile lui Nastase au fost extrem
de rentabile, estimam castiguri de 20.000 de euro anual,
deci un total de 80.000 euro in cei patru ani.
Venituri
din chirii: 140.000 euro O problema extrem de neclara
si fara corespondent in declaratia de avere a lui Adrian
Nastase este aceea a veniturilor din chirii. Conform
propriei sale declaratii de avere, singurele imobile
care ar fi putut fi inchiriate sunt cel din Zambaccian
si resedinta de la Cornu.
Sotii
Nastase n-au declarat ca sunt proprietarii altor imobile,
prin urmare declararea unor venituri din chirii pare
absurda. E greu de crezut ca ei ar fi inchiriat terenurile
de la Corbeanca sau Balotesti. Asadar, singura explicatie
plauzibila este ca Adrian Nastase detine si alte imobile
pe care le-a inchiriat.
Sumele
provenite din chirii si inscrise de Nastase in declaratia
de avere sunt imense: 74.000 euro (3.000.000.000 lei
vechi) in 2004 si 66.000 euro (2.389.650.000 lei vechi)
in 2005. Daca in 2005, in proprietatea familiei Nastase
au intrat niste imobile de la matusa Tamara, care au
fost inchiriate, in 2004 nu exista nici o explicatie
din partea lui Nastase pentru suma declarata.
In
2004, chiria lunara incasata de Adrian Nastase, nu se
stie pe ce, a fost de aproximativ 6.176 de euro. Acesti
bani s-ar putea obtine din inchirierea a patru sau cinci
apartamente de lux in zona zero a Capitalei. Spre exemplu,
chiria pentru un apartament de trei camere, superfinisat
si mobilat, din Bd. Unirii, este de 650 de euro lunar.
Prin
urmare, ca sa obtii 6.176 de euro ar trebui sa inchiriezi
noua astfel de apartamente. Are Nastase, in proprietate,
inca noua locuinte? Este o intrebare la care doar procurorul
general Ilie Botos poate gasi raspunsul.
Alte
venituri: 1.107.000 euro Adrian Nastase a consemnat,
anul trecut, incasarea a 16.000 de euro din vanzarea
unui contract de leasing, catre }iriac Leasing SA, pentru
un autoturism.
In
ultima declaratie de avere, la capitolul venituri incasate
de sotie, in 2005, Nastase a consemnat urmatoarele sume
provenite din mostenire conform "certificatului
de mostenitor nr, 59 din 31.05.2005": 281.669,59
RON, 60.000 euro, 602,735 dolari si 110.000 euro (avansul
pentru vanzarea celor trei apartamente mostenite). Aceasta
inseamna aproximativ 250.000 de euro.
De
asemenea, intr-o anexa a declaratiei de avere, Nastase
a mai consemnat si alte sume incasate dupa decesul Tamarei
Cernasov: 125.000 euro - bijuterii si picturi/grafica
-, 300.000 euro - pretul a trei apartamente vandute
- si 241.830 euro, suma pe care i-a dat-o fiului sau,
Andrei.
In
plus, Dana Nastase a mai obtinut 25.000 de euro ca urmare
a vanzarii, catre sora sa, Rodica Miculescu, a unei
cote indivize dintr-un apartament. Economiile in banci,
totalizeaza 125.300 euro. Cheltuielile cu cosul zilnic:
400.000 euro Cheltuielile familiei Nastase sunt extrem
de greu de estimat.
La
luxul afisat de fostul premier si lider al PSD, apreciem
ca suma de 2.500 de euro/lunar reprezinta o palida reflectare
a cheltuielilor casnice ale familiei acestuia in perioada
2001-2005. Cu un asemenea reper, in aceasta perioada,
cheltuielile casnice se ridica la 150.000 de euro.
Pentru
perioada 1992-2000, cheltuielile lunare sunt estimate
la 2.000 de euro/lunar, ceea ce reprezinta 216.000 euro,
iar pentru perioada 1990-1991, cheltuielile se ridica
la 1.500 euro/lunar, ceea ce totalizeaza 36.000 de euro.
Prin urmare, totalul cheltuielilor casnice se ridica,
in cei 16 ani, la aproximativ 400.000 de euro.
Scolarizarea
copiilor: 140.000 euro Cei doi copii ai familiei Nastase,
Mihnea si Andrei, au urmat cativa ani cursurile la o
scoala de lux - Scoala Americana.
Cum
taxele anuale la aceasta institutie se ridicau la aproximativ
20.000 de euro (numai pentru cel mai mare dintre baieti,
care urma cursuri echivalente liceului, mai scumpe,
familia Nastase platea anual 17.000 - 18.000 de dolari)
daca am socoti doar patru ani petrecuti aici de cei
doi frati Nastase, suma achitata s-ar ridica la 80.000
de euro.
Presupunand
cheltuieli lunare de 200 de euro pentru echivalentul
programului "cornul si laptele" zilnic, se
mai adauga la acesti bani inca 60.000 de euro pentru
anii de scoala ai fratilor Nastase. Colectii de arta:
90.000 euro Nastase este un recunoscut colectionar de
harti si carti vechi, de timbre, de tablouri.
In
ultima sa declaratie de avere, el a cuantificat la aproximativ
90.000 de euro cheltuielile efectuate in perioada 1990-2005,
pentru achizitionarea acestor bunuri. Casa din Zambaccian:
599.830 euro Cheltuielile pentru ridicarea imobilului
din Zambaccian s-au ridicat, conform lui Sergiu Sechelariu,
la 34 miliarde de lei vechi, din care s-au achitat 29
de miliarde de lei.
Cum
suma despre care aminteste Sechelariu nu apare consemnata
in declaratia de avere a lui Adrian Nastase, inseamna
ca acesti bani au fost achitati "la negru".
Considerand
ca jumatate din suma invocata de Sechelariu a fost acoperita
de Ion }iriac, coproprietarul din Zambaccian, inseamna
ca Adrian Nastase a scos din buzunarul propriu 358.000
euro (14,5 miliarde lei vechi) pe care i-a achitat patronului
de la Conimpuls, Sergiu Sechelariu.
Tot
la acest capitol trebuie inscrisa si suma de 241.830
euro pe care Nastase i-a dat-o fiului sau Andrei, banii
provenind, conform declaratiei lui Nastase, din mostenirea
matusii Tamara. Achizitii imobiliare: 588.547 euro Familia
Nastase a investit, de-a lungul anilor, in achizitionarea
mai multor imobile.
In
1996, a cumparat cu 18 milioane lei vechi un teren de
2,62 hectare in comuna Balotesti. Suma oficiala a tranzactiei
a fost de 20 de milioane lei, adica 5.177 euro. De asemenea,
Nastase a cumparat 1,77 ha teren la Cornu, teren a carui
valoare era, in 1999, de aproximativ 150.000 euro. Cheltuielile
legate de constructia fermei si a vilei rezidentiale
de la Cornu pot fi estimate la 250.000 euro.
Terenul
de la Corbeanca, achizitionat de Dana Nastase in 1999,
de la Roxana Bichel a costat 139.000 dolari, adica 130.790
euro. Terenul din str. Zambaccian nr. 16, provenit prin
interpusi de la Gabriel Bivolaru, a costat 10.000 euro.
In sfarsit, achizitia apartamentului din str. Moliere
nr. 10, in 2001, de catre Elena Nastase, mama fostului
premier, a costat 65.000 dolari, adica 72.580 de euro.
Cheltuieli
de zile negre: 21.000 euro Cele patru decese din familia
Nastase (matusa Ciolan, socrul Angelo Miculescu, matusa
Tamara si matusa Aurelia) au presupus si ele cheltuieli
de inmormantare. Daca in cazul celor trei matusi costurile
pot fi aproximate la 6.000 de euro, in cazul socrului
Miculescu acestea s-ar putea ridica la 15.000 de euro.
Balanta
familiei Nastase Venituri: 1.746.053 euro Cheltuieli:
1.839.377 euro Sold: 93.324 euro Din estimarile noastre,
rezulta un sold negativ al bugetului de venituri si
cheltuieli al familiei Nastase, de aproximativ 93.000
de euro.
Adica,
aproape de suma de 3.000.000.000 de lei vechi pe care,
potrivit ultimelor informatii publicate in presa, familia
Nastase ar fi primit-o de la matusa Tamara pentru dotarile
necesare finalizarii imobilului din Zambaccian. Averea
oficiala a familiei Nastase: 15.459.300 euro 15 case
- 9,2 milioane de euro Pana in 1990, Adrian Nastase
locuia pe str. Av. Jean Texier nr.
4,
sector 1 Bucuresti, imobil pe care l-a cumparat ulterior.
Vila este estimata, astazi, la aproximativ 500.000 de
euro. In 1991, pentru a beneficia de o locuinta in plus,
de la RAAPPS (Regia Protocolului de Stat), Nastase a
donat socrului sau, Angelo Miculescu, apartamentul duplex
din str. Av. Jean Texier. Miculescu insa avea deja o
locuinta de lux in centrul Capitalei, pe str.
Pictor
Negulici nr. 18, etaj 1, ap. 2, sector 1, locuinta estimata
la 300.000 de euro. In aceste conditii, este de presupus
ca asa-zisa instrainare a imobilului de catre Adrian
Nastase a fost, in realitate, o manevra prin care acesta
si-a putut justifica primirea locuintei de protocol
din str. Maresal Prezan nr. 4, et. 1, ap. 2, sector
1 Bucuresti.
Ferma
si casa de vacanta la Cornu Imobilul din str. Jean Texier
a fost folosit de Nastase ca sediu pentru unele din
afacerile sale si ale sotiei, aici figurand, pana in
2001, "Cabinetul de avocatura Adrian Nastase",
dar si sedii pentru firma Datis Consulting & Management
SRL si Fundatia pentru Romania Mileniului III, conduse
de Dana Nastase.
De
asemenea, tot aici a fost si sediul firmei Onda Trading
SRL (ap. 1), societate radiata cu ceva timp in urma
si ai carei actionari au fost Roxana Bichel, omul de
casa al familiei Nastase, si Didi Marius Crisan Mircea.
Cei doi au fost, de altfel, si administratorii firmei
Danei Nastase, Datis Consulting.
Tot
la inceputul anilor 1990, Adrian Nastase si-a construit
in comuna prahoveana Cornu, pe un teren cumparat in
mai multe etape, o vila rezidentiala si o ferma de pasari
cu o capacitate de peste 1.500 de capete. In declaratia
de avere din 2004, Adrian Nastase a consemnat mostenirea,
de catre Dana Nastase, ca urmare a decesului lui Angelo
Miculescu, a unei case de vacanta cu o suprafata de
540 mp.
Desi
nu se precizeaza locatia acestui imobil, este de presupus
ca referirea se face la vila de la Cornu. Mama lui Adrian,
Elena Nastase, detine un apartament pe str. Naum Rimniceanu
nr. 2, bl. 5, ap. 130 sector 1 Bucuresti. Locuinta a
apartinut, la inceputul anilor '80, lui Adrian Nastase.
Apartamentul este evaluat la aproximativ 70.000 de euro.
O
a doua locuinta a fost obtinuta de Elena Nastase in
1994, dupa ce a revendicat-o in numele unei matuse decedate,
Elena Ciolan. Valoarea imobilului este estimata la aproximativ
450.000 de euro. O alta locuinta a intrat in posesia
Elenei Nastase in aprilie 2001, cand aceasta a cumparat,
cu 65.000 de dolari un apartament de 130 mp situat intr-un
imobil din cartierul Primaverii, str.
Jean
Baptiste Moliere nr. 10. Vanzatorul apartamentului este
Cristian Sindie, patron al clubului bucurestean Flamingo,
un personaj din lumea interlopa aflat in relatii de
afaceri cu Gheorghe Gheara si Fernando Enciu. Astazi,
in imobilul din Moliere nr. 10 figureaza, ca locatari,
alaturi de Elena Nastase, Yoav Stern si societatea Comfstill
Star SRL.
Valoarea
apartamentului detinut de mama lui Nastase se ridica
la peste 350.000 de euro. Singura locuinta recunoscuta
oficial de Adrian Nastase este apartamentul de 378,89
mp situat in imobilul din Zambaccian nr. 16, a carui
valoare de impozitare este de 440.812,49 RON (121.657
euro).
Conform
lui Sergiu Sechelariu, valoarea constructiei s-a ridicat
la 34 miliarde lei, adica aproximativ 850.000 de euro.
Cu toate acestea, conform analistilor imobiliari, valoarea
unui metru patrat de constructie finisata in acest imobil
este de 2.000-2.500 euro. Prin urmare, valoarea reala
a apartamentului sotilor Nastase ar fi cuprinsa intre
758.000 si 947.000 de euro.
In
acelasi bloc insa, fiul cel mare al lui Nastase, Andrei,
detine si el un apartament asemanator la etajul 1, cumparat
de la Ion Alexandru }iriac cu suma de 208.000 euro.
Cele doua apartamente valoreaza, pe piata imobiliara,
1,6 milioane de euro.
Criticul
de arta si scriitorul Petru Romosan declara ca valoarea
imobiliara a apartamentului lui Adrian Nastase este
cu mult depasita de valoarea obiectelor depozitate in
interiorul acestuia.
Conform
lui Romosan, valoarea bunurilor (tablouri, mobile, carti,
statuete etc.) detinute de Adrian Nastase in apartamentul
din Zambaccian se ridica la 4-5 milioane de euro si
aceasta in conditiile in care tabloul de Rafael, observat
pe unul din peretii apartamentului, este un fals. Altfel,
spune Petru Romosan, la aceasta suma ar mai trebui adaugate
minimum 60 de milioane de euro.
La
toate acestea, se adauga cele trei apartamente mostenite
anul trecut de la matusa Tamara, a caror valoare depaseste
400.000 de euro, plus alte doua imobile aflate in curs
de mostenire de la matusa Aurelia Zachir, unul in Bucuresti,
estimat la 70.000 de euro, si un altul in celebrul hotel
din str. Muncii nr. 1 Predeal, estimat la 130.000 de
euro.
Economii
in banci - 125.300 euro Adrian Nastase a declarat ca
detine opt conturi, la trei banci romanesti, in suma
totala de 125.300 euro.
Bijuterii,
tablouri, icoane, obiecte de arta decorativa - 284.000
euro Familia Nastase detine, oficial, timbre romanesti
si straine in valoare de 450 de dolari, diverse obiecte
din argint - 1.000 dolari, icoane si obiecte de cult
8.340 RON, obiecte de arta decorativa 20.760 RON, pictura
moderna si contemporana - 16.062 euro si bijuterii diverse
in valoare de 6.300 dolari, bunuri ce totalizeaza
30.823
euro. In plus, detine pictura moderna si contemporana
(uleiuri pe panza) in valoare de 18.287 RON (obtinute
pana in 1989 ) si 56.629 euro (in perioada 1990-2004),
precum si uleiuri pe lemn in valoare de 12.900 RON si
14.700 dolari, ce totalizeaza 77.800 euro.
De
asemenea, are in proprietate bunuri mostenite de Dana
Nastase: bijuterii diverse - mostenire ascendent decedat
in 1999; obiecte din argint, icoane, obiecte de cult,
tapiserii, obiecte din portelan, ceramica, sticla, lemn,
piatra, metal (40.000 euro) - mostenire ascendent decedat
in 2003; bijuterii diverse (9.400 euro) - mostenire
ascendent decedat in 2003; bunuri sub forma de metale
pretioase,
monede,
obiecte de arta si cult (40.000 euro) - mostenire 2005
(matusa Tamara) si lucrari de pictura si grafica (86.000
euro) - mostenire 2005 (matusa Tamara). Toate aceste
bunuri mostenite totalizeaza 175.168 euro.
Terenuri
in valoare de 5,85 milioane de euro In ultima declaratie
de avere, din 30 decembrie 2005, Adrian Nastase a consemnat
ca detine sapte terenuri, patru fiind cumparate, iar
trei mostenite. Terenul din Cornu - 350.000 euro. Primul
dintre terenurile achizitionate este situat in comuna
prahoveana Cornu, unde se afla conacul si celebra ferma
de pasari a lui Adrian Nastase.
Cumparat
in perioada 1991-2001, terenul familiei Nastase are
o suprafata de 17.700 mp si o valoare de impozitare
de 860.000 lei vechi. Valoarea acestuia se ridica la
aproximativ 350.000 de euro, metrul patrat de teren
fiind de aproximativ 20 de euro.
In
august 1996, familia Nastase i-a vandut Irinei Miculescu,
cumnata Danei Nastase, 3.593 mp teren intravilan in
comuna Cornu cu numai 2 milioane lei vechi. Terenul
fusese cumparat de sotii Nastase in perioada 1991-1995.
De asemenea, Dana Nastase a mostenit, la Cornu, dupa
decesul tatalui ei, doua terenuri.
Primul,
un intravilan in suprafata de 3.600 mp, este evaluat
la 54.000 de euro, iar celalalt, de 2.500 mp, valoreaza
50.000 euro. Terenul din Balotesti - 2,623 milioane
euro. Dana Nastase a cumparat, in 1996, de la Roxana
Bichel, trei terenuri in suprafata totala de 2,623 hectare
in intravilanul comunei Balotesti - Ilfov. Suma oficiala
a tranzactiei a fost de 18 milioane lei vechi.
Conform
lui Aurel Sergiu Marinescu, unchiul din SUA al lui Adrian
Nastase, atat vanzarea terenului din Cornu, cat si cumpararea
celui din Balotesti au fost facute la acelasi notar,
Eugenia Cutaru. Valoarea acestui teren se ridica astazi
la 2,623 milioane euro, considerand un pret mediu de
100 euro/mp. Terenul din Corbeanca - 2,3 milioane euro.
Familia
Nastase a cumparat, in 1999, de la aceeasi Roxana Bichel,
un teren forestier de 2,35 hectare situat in comuna
Corbeanca. Pretul tranzactiei a fost de 139.000 de dolari
(130.789 euro), de cateva ori mai mic decat pretul pietei.
Astazi, terenul valoreaza, conform expertilor imobiliari,
aproximativ 2,3 milioane de euro.
Terenul,
aflat in proprietatea Ocolului Silvic Bucuresti, fusese
obtinut de protejatul si partenerul de afaceri al sotilor
Nastase in 1996, printr-un schimb cu un teren din Sacele
Brasov, afacerea fiind perfectata de secretarul de stat
PDSR Marian Ianculescu, in ultimele saptamani ale guvernului
Vacaroiu.
Terenul
dat la schimb de Roxana Bichel, in Sacele, era cu mult
mai ieftin decat cel primit la Corbeanca. Tranzactia
a fost ulterior contestata de reprezentantii Ministerului
Agriculturii, dar instanta brasoveana i-a dat castig
de cauza Roxanei Bichel, care a putut apoi sa-i vanda
Danei Nastase terenul. Terenul din Voluntari - 250.000
euro.
In
comuna Voluntari, Dana Nastase a mostenit de la matusa
Tamara un teren de 2.500 mp situat in apropiere de Prisma.
Terenul fusese cumparat in 1999 cu 2,5 milioane lei
(153,4 euro) si valoreaza 250.000 de euro. Terenul din
Bucuresti - 200.000 de euro.
In
ultima declaratie de avere, Adrian Nastase a consemnat
un teren in Bucuresti, fara a preciza insa ce suprafata
ocupa acesta sau unde este situat. Intr-o declaratie
anterioara insa, din mai 2005, Nastase a inscris un
teren intravilan in Bucuresti cu o suprafata de 700
mp si o valoare de impozitare de 2,34 milioane lei.
Dupa toate probabilitatile este vorba despre controversatul
teren din str.
Zambaccian
nr.16. Valoarea acestui teren este de aproximativ 200.000
de euro. Operatiunile "Termopanul" si "Mostenirea"
Nastase isi justifica cheltuielile mari prin mostenirile
de familie. Dupa ce a agonisit o avere importanta, fostul
premier este astazi anchetat de procurori. Semnalata
de presa cu mai multi ani in urma, afacerea terenului
si cea a blocului din strada Zambaccian nr. 16 au intrat,
recent, in atentia procurorilor anticoruptie.
Nastase
este cercetat de PNA, pentru ca ar fi primit mita sub
forma unor bunuri importate din China in valoare de
peste 100.000 de dolari si "tamplarie de aluminiu
si lemn cu geam termopan" in valoare de 1.200.000
RON, pentru imobilele din Zambaccian si Cornu, de la
Irina Jianu, vicepresedinte al societatii Conimpuls
SA din Bacau si coordonator al lucrarilor de constructie
ale imobilului din
Zambaccian.
Jianu a fost numita sef al Inspectoratului de Stat in
Constructii (ISC), la un an de la demararea constructiei,
iar mita ar fi avut scopul obtinerii functiei din fruntea
ISC. Afacerea Zambaccian a inceput in momentul in care
Gabriel Bivolaru i-a vandut lui Adrian Nastase, prin
cativa interpusi, un teren de 700 mp situat in strada
cu acelasi nume.
Asadar,
in 1996, Gabriel Bivolaru i-a "vandut" lui
Elena Sotec, soacra sa, terenul din Zambaccian. La inceputul
anului 1998, Elena Sotec a vandut acelasi teren cu 20
de milioane de lei vechi, lui Athena Marianthi Theodoru,
mama lui Roxana Bichel - agentul imobiliar si partenerul
de afaceri al Danei Nastase.
Athena
Theodoru a plasat, terenul, Casei de avocatura Nastase,
contra sumei de 100 milioane lei vechi (10.000 de euro).
In 1999, terenul ajunge, in sfarsit, in posesia lui
Adrian Nastase, care il achizitioneaza cu aceeasi suma.
Reprezentantul Casei de avocatura Nastase era, la acea
data, insasi Roxana Bichel, omul bun la toate.
Bichel
avea sa fie rasplatita, ulterior, pentru toate aceste
servicii, cu importante functii in APAPS, de unde a
participat la privatizari strategice, precum SIDEX Galati,
ALRO Slatina, Combinatul Siderurgic Resita, BCR, sau
in consiliile de administratie de la Neptun Olimp SA,
SIDEX si Tarom.
Dupa
ce a intrat in posesia terenului a carui valoare de
piata era de cel putin zece ori mai mare decat cea de
achizitie, Adrian Nastase a demarat lucrarile de constructie
pentru imobilul cu patru nivele. Pentru aceasta, s-a
asociat cu Sergiu Sechelariu, patronul firmei de constructii
Conimpuls SA.
Conform
declaratiilor acestora, intelegerea initiala prevedea
ca, dupa terminarea imobilului, jumatate sa-i revina
lui Sechelariu, iar cealalta jumatate lui Adrian Nastase.
Intelegerea n-a mai fost insa respectata. Sergiu Sechelariu
a devenit, in 2001, secretar de stat la Ministerul Transporturilor,
iar vicepresedinta firmei de constructii, Irina Jianu,
a fost numita inspector general la ISC.
De
mentionat ca, in aceeasi perioada cu ridicarea imobilului
din Zambaccian, firma secretarului de stat Sergiu Sechelariu
s-a ocupat si de lucrarile de renovare ale unui alt
imobil, din str. Cristian Tell nr. 15, trecut in contul
lui Nastase, dar aflat, oficial, in proprietatea lui
Paul Opris.
Blocul
din Zambaccian a fost finalizat in martie 2004, cand
situatia proprietarilor era urmatoarea: parterul si
etajul 1 erau ale lui Ion Alexandru }iriac (45,6%),
etajul 2 apartinea firmei lui Sergiu Sechelariu, Vertcon
SA (34,31%), iar etajul 3 lui Adrian Nastase (20,09%).
Un
an mai tarziu, }iriac junior ii vinde cele doua etaje
detinute grecului Xenophon Xenakis (parter) si lui Andrei
Nastase (etajul 1). Preturile fixate de }iriac au fost
de 169.000 euro, respectiv 208.000 euro.
Apartamentul
detinut de firma Vertcon a intrat si el in posesia unui
alt proprietar, avocatul Marieta Anastasescu, un apropiat
al lui Alexandru Bittner, dar si un personaj implicat
in mai multe privatizari importante din mandatul Adrian
Nastase.
Costul
lucrarilor de constructie pentru acest imobil ar fi
fost de 34 de miliarde de lei vechi, bani din care Nastase
ar fi achitat, conform lui Sechelariu, 29 de miliarde
lei, dintre care 24 de miliarde lei anul trecut. Elena
Ciolan deschide seria controversatelor mosteniri Mama
lui Nastase a deschis, in 1994, traditia controversatelor
mosteniri tip "matusa" ale familiei Nastase.
Cu
cativa ani mai devreme, in 1990, Elena Ciolan, matusa,
dar si nasa de botez a Elenei Nastase, decedase la varsta
de 92 de ani, si din cei cinci nepoti ai acesteia o
preferase, prin testament, pe mama lui Adrian Nastase.
Matusa Ciolan era sora tatalui Elenei Nastase si, impreuna
cu sotul decedat cu mai multi ani in urma, detinuse
un imobil nationalizat in anii '50, pe str. Av. Petre
Cretu nr.
60,
undeva in apropierea Bisericii Casin si a Arcului de
Triumf din centrul Capitalei. Vila, compusa din subsol,
parter si etaj, fusese construita pe o suprafata de
aproximativ 570 mp. In 1994, Elena Nastase revendica,
in instanta, la Judecatoria Sectorului 1, imobilul din
str. Av.
Petre
Cretu si este pusa rapid in posesia acestuia, chiar
daca, ulterior, hotararea avea sa fie anulata, provizoriu,
doi ani mai tarziu, de catre procurorul general la ordinul
lui Ion Iliescu.
In
1996, procurorul general Nicolae Cochinescu a declarat
recurs in anulare impotriva tututor hotararilor din
instanta, favorabile fostilor proprietari, anuland,
astfel, si dreptul reconstituit pentru vila din str.
Av. Petre Cretu.
Ulterior,
in 1998, procurorul general Sorin Moisescu a desfiintat
recursurile in anulare formulate de predecesorul sau
si a repus-o in drepturi pe Elena Nastase, care a intrat
definitiv in posesia vilei din cartierul Domenii. Imobilul
a fost apoi vandut cu 650 milioane lei vechi, in 1999,
Danei Marina Barb, sora lui Adrian Nastase.
Tamara
Cernasov si milionul de euro Scandalul legat de fabuloasa
mostenire lasata de matusa Tamara Cernasov si scandalul
Zambaccian sunt principalele motive pentru care Adrian
Nastase a intrat in colaps politic, el fiind debarcat
recent din importantele functii detinute in PSD.
Tamara
Cernasov, matusa Danei Nastase, a murit pe 15 aprilie
2005 la varsta de 97 de ani si a lasat familiei Nastase
o avere evaluata la aproximativ un million de euro.
Mostenirea consta in trei apartamente in blocul M27
de pe bd. Mircea Voda din Bucuresti, un teren in comuna
Voluntari si mai multe bijuterii.
Provenienta
banilor si a bunurilor lasate mostenire de Tamara Cernasov
ridica mari semne de intrebare. E greu de admis ca o
fosta profesoara care, conform celor care au cunoscut-o,
a avut o viata modesta, era dispusa sa deruleze afaceri
imobiliare la peste 85 de ani. Potrivit documentelor
insa, matusa Tamara a intrat in afaceri la 90 de ani.
Debutul
si l-ar fi facut in noiembrie 1999, cand, cunoscandu-l
pe Alexandru Bittner, i-ar fi vandut acestuia bijuterii
in valoare de 400.000 de dolari. De ce pastrase ea atatia
ani acele bijuterii si preferase pana atunci sa traiasca
dintr-o pensie mizera nu se stie.
Cert
este ca, daca ne luam dupa documente, pe 19 noiembrie
1999, Tamara Cernasov a incasat cei 400.000 de dolari
de la Alexandru Bittner, un apropiat al lui Adrian Nastase,
bani pe care, sase zile mai tarziu, i-a depus in contul
Danei Nastase, cont deschis la banca Creditanstalt pe
25 noiembrie 1999.
Pentru
ca povestea sa fie si mai incalcita, banii n-au fost
depusi in contul Danei Nastase de matusa Tamara sau
de Bittner, ci de un alt apropiat al lui Nastase, Sorin
Tesu.
Operatiunea
a fost sesizata de catre functionarii bancii, la vremea
respectiva, dar, dupa o mica ancheta a Oficiului National
pentru Combaterea Spalarii Banilor (ONCSB), s-ar fi
ajuns la concluzia ca Alexandru Bittner n-ar fi putut
justifica provenienta banilor care au ajuns in contul
Danei Nastase.
Prin
urmare, s-ar fi facut propunerea ca dosarul sa mearga
la Parchet, pentru continuarea cercetarilor, s-ar fi
supus la vot si dosarul a fost clasat. Recent insa,
s-a descoperit ca raportul de investigare cu privire
la circuitul acestor bani a disparut din dosar, cel
responsabil de aceasta fiind seful Oficiului, Ioan Melinescu.
Melinescu
a fost, de altfel, un alt apropiat al lui Nastase si
a devenit, in 2004, consilier in Cancelaria primului-ministru.
O alta tranzactie suspecta a fost facuta de nonagenara
Tamara Cernasov o luna mai tarziu, in decembrie 1999,
cand a cumparat un lot de teren de 2.500 mp in comuna
Voluntari-Ilfov, cu numai 2,5 milioane de lei vechi,
adica 153,4 euro.
De
ce-i trebuia un lot de pamant in Voluntari nu va putea
nimeni sa afle si, de aceea, este de presupus ca batrana
habar n-avea despre o asemenea tranzactie. Este iarasi
greu de crezut ca, la varsta ei, s-a urcat intr-un autobuz
si s-a dus in Voluntari sa negocieze cu proprietarii
terenului.
Cu
toate acestea, conform martorilor, pe 20 decembrie 1999,
Tamara Cernasov a cumparat de la un taximetrist, Silviu
Podolan, 2.500 mp in comuna ilfoveana. Pretul platit
de nonagenara Tamara este si el o alta ciudatenie, pentru
ca e absurd sa crezi ca un metru patrat de teren in
Voluntari putea fi vandut cu 6 eurocenti. Afacerile
Tamarei Cernasov au continuat.
Alexandru
Bittner se pare ca ar fi sfatuit-o pe aceasta sa investeasca
in imobiliare si, cateva luni mai tarziu, i-ar fi vandut
chiar el trei apartamente in Bucuresti. Cum am aratat
deja, cele trei apartamente sunt situate in bd. Mircea
Voda, blocul M27, etaj 6. Povestea imaginata de cei
ascunsi in spatele batranei Tamara nu se incheie aici.
Ea
mai reuseste sa dea un adevarat tun imobiliar in 2001
cand, la sfaturile lui Paul Opris, fostul patron al
postului de televiziune "Tele7 abc" si un
apropiat al lui Adrian Nastase, cumpara, cu numai opt
miliarde de lei vechi (307.374 euro, la valoarea din
2001), un imobil cu 26 de camere a carui valoare ajunge
azi la doua milioane de euro.
Este
vorba despre un "conac brancovenesc" situat
pe str. Cristian Tell nr. 15 din Capitala. Conform declaratiei
lui Paul Opris, in 2002, matusa Tamara s-a decis sa
vanda "conacul" si i l-a plasat acestuia cu
un asa-zis "profit de un miliard si jumatate lei".
Opris
ar fi achizitionat imobilul din Cristian Tell cu 9,5
miliarde lei, adica cu 303.948 de euro, desi presa a
avansat o suma de aproape patru ori mai mare, adica
de 1,1 milioane euro.
Daca
l-am crede pe Opris, ar inseamna ca Tamara Cernasov
a pierdut la aceasta afacere 4.000 de euro, ceea ce
e greu de crezut in conditiile in care, de la an la
an, valoarea imobilelor a fost in crestere, iar in septembrie
2001, incepuse deja renovarea vilei.
Presupunand
insa ca lucrurile au stat asa, mai ramane fara raspuns
intrebarea: de unde a avut matusa Tamara cei 300.000
de euro ca sa cumpere conacul brancovenesc? Daca, asa
cum a declarat Bittner, ea s-ar fi speriat cand a primit
cei 400.000 de euro pe bijuterii, intrebandu-se ce ar
putea face cu atata banet, si a fost sfatuita sa-i investeasca
in cele trei apartamente din bd.
Mircea
Voda, atunci de unde au aparut inca 300.000 de euro
in posesia matusii Tamara? Sa-i fi vandut Bittner apartamentele
cu doar 100.000 de euro? Greu de admis.
Mai
mult chiar, conform martorilor din Cristian Tell, reamenajarea
vilei, facuta de firma lui Sergiu Sechelariu, aceeasi
care a construit si blocul din Zambaccian, a fost urmarita
indeaproape de catre Adrian si Dana Nastase, ei fiind
vazuti vizitand locuinta in mai multe randuri, in perioada
2001-2004.
Desi
a negat ca ar fi proprietarul conacului brancovenesc,
Adrian Nastase are o problema si aici, deoarece toate
itele afacerii conduc spre el. Oricum, tranzactia din
Cristian Tell pare cea mai suspecta dintre toate, miza
fiind aici de doua milioane de euro. Cazul se afla deja
in atentia PNA si e de asteptat ca afacerea sa fie clarificata.
Aurelia
Zachir si ultima mostenire Aurelia Zachir este cea de-a
treia "matusa" din imperiul imobiliar al lui
Adrian Nastase. Ea este sora bunicii Irinei Miculescu,
soacra lui Adrian Nastase.
Din
pacate insa, aceasta matusa a decedat pe 17 martie 2006,
la venerabila varsta de 95 de ani, intr-un moment destul
de neprielnic pentru Adrian Nastase, in conditiile in
care scandalul generat de mostenirea lasata de cealalta
matusa, Tamara Cernasov, era in plina desfasurare.
Fosta
profesoara, ca si matusa Tamara, Aurelia Zachir a locuit,
la fel de modest, intr-un apartament cu trei camere
situat in str. Aleea Bucsenesti nr. 8 din Drumul Taberei.
Ea era vizitata, uneori, de Dana Nastase si de Irina
Miculescu si ultimele luni de viata si le-a petrecut
la resedinta familiei Nastase de la Cornu.
A
trait dintr-o pensie de aproximativ patru milioane de
lei si, stranie coincidenta, s-a apucat de afaceri imobiliare
dupa varsta de 90 de ani. Astfel, la inceputul anilor
2000, Aurelia Zachir a cumparat un apartament intr-o
vila din Predeal, apartament evaluat la aproximativ
130.000 de euro.
Imobilul
fusese construit pe un teren concesionat de Roxana Bichel,
unul dintre oamenii de casa ai familiei Dana si Adrian
Nastase. Cu exceptia celor doua apartamente evaluate
la aproximativ 200.000 de euro, mostenirea lasata de
Aurelia Zachir n-a fost inca pe deplin clarificata.
Controversata vila de lux din Predeal In contul lui
Adrian Nastase a fost trecuta si o controversata vila
de lux cu mai multe apartamente, situata pe strada Muncii
nr. 1 din Predeal.
Desi
autoritatile au fost sesizate in mai multe randuri,
pentru a clarifica statutul acestui imobil, precum si
care sunt proprietarii reali ai apartamentelor din acesta,
nici pana astazi situatia n-a fost clarificata. Istoria
imobilului din Predeal spune destul de multe despre
proprietarul real al acestuia.
Toate
indiciile duc spre Adrian Nastase, desi el n-a recunoscut
niciodata vreo implicare in aceasta afacere. In primul
rand, toti cei implicati sunt prieteni, rude sau subordonati
pe linie de partid. Astfel, terenul pe care s-a construit
vila a fost concesionat, in 1995, de Roxana Bichel,
samsarul imobiliar al familiei Nastase, impreuna cu
Dana Marina Barb, sora lui Adrian.
Constructia
vilei a inceput in anul 2000 si lucrarea a fost facuta
de firma Edilconst SRL, firma printre actionarii careia
se afla si liderul de atunci al PSD Campina, Radu Florea.
Vila
a fost finalizata in 2002, si, conform informatiilor
aparute deja in presa, proprietarii apartamentelor de
aici ar fi Dana Marina Barb, Roxana Bichel (fost consilier
al lui Ovidiu Musetescu, dar si secretar de stat la
APAPS), Ristea Priboi, Daciana Octavia Sarbu (fiica
fostului ministru al agriculturii Ilie Sarbu), Mircea
Ruianu (apropiat si partener de afaceri al lui Alexandru
Bittner) si
Aurelia
Zachir (matusa Danei Nastase, decedata pe 17 martie
a.c.). Pana in prezent, trei dintre aceste persoane
au negat ca ar fi proprietarii apartamentelor din vila
de la Predeal: Ristea Priboi, Daciana Sarbu si Roxana
Bichel. Imobilul din Predeal este evaluat la aproximativ
un milion de euro.
Cumnata
lui Nastase, sefa la TAROM Rodica Miculescu, cumnata
lui Adrian Nastase, s-a aflat vreme de cativa ani (2001-2003)
in fruntea companiei Tarom ca director adjunct, iar
apoi ca director general (2003-2005) al companiei aeriene.
Numirea
ei in aceste functii a fost extrem de controversata,
atat ca urmare a pierderilor consemnate de Tarom sub
mandatul acesteia, cat si a felului in care a inteles
sa se agate de functie prin orice mijloace.
Demisa
in ianuarie 2005, Rodica Odobescu (fosta Miculescu)
a intrat intr-un concediu medical prelungit de 198 de
zile lucratoare si nu s-a facut bine decat dupa ce o
instanta a repus-o in functie. In aceeasi zi, insa,
ea a fost demisa din nou de catre ministrul Gheorghe
Dobre si pusa la dispozitia conducerii.
Bolile
consemnate in cele 14 certificate ale cumnatei ex-premierului
Nastase, de la cardiopatie ischemica la TBC, daca nu
erau inventate, erau suficiente pentru o pensionare
pe caz de boala.
In
vremea in care era director adjunct la Tarom, Rodica
Miculescu a fost implicata in celebrul scandal EDF Asro
legat de magazinele duty-free din incinta aeroportului,
fiind acuzata de presiuni pentru indepartarea societatii
Sky Services din afacerea duty-free.
Pe
16 noiembrie 2002, in cotidianul german "Die Welt"
a aparut un material referitor la afacerea magazinelor
duty-free si la spagile care ar fi fost cerute de catre
un reprezentant al guvernului roman pentru continuarea
acestei afaceri pe Aeroportul Otopeni.
In
declaratia lui Rick Weil, patronul firmei EDF, preluata
si de "Financial Times" si "Los Angeles
Times" se afirma ca seful de cabinet al lui Adrian
Nastase, Sorin Tesu, i-ar fi cerut acestuia 2,5 milioane
de dolari pentru a putea sa-si continue nestingherit
activitatea din incinta aeroportului.
"In
2001, potrivit lui Rick Weil, proprietarul EDF, seful
staff-ului lui Nastase a cerut 2,5 milioane de dolari
mita pentru a pastra acordul in vigoare. Weil a spus
ca a refuzat mita. Nastase a negat acuzatiile",
se consemna in "Financial Times".
Weil
a reprodus in presa straina replica pe care ar fi primit-o
de la Sorin Tesu, in timpul unei intalniri de la Hotelul
Hilton din Capitala: "Acum, eu nu pot sa spun cu
exactitate daca primul-ministru este seful meu, insa
seful meu mi-a cerut sa vin aici si, atata vreme cat
eu primesc 2,5 milioane de dolari, vom considera ca
va putem permite sa va continuati activitatea".
Cum
se stie, in septembrie 2002, activitatea de duty-free
a fost blocata, printr-o ordonanta de urgenta, pentru
o lunga perioada. Ulterior, EDF, prin societatea Appleton
& Associates, a chemat statul roman in instanta
la Centrul International pentru Reglementarea Disputelor
Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondiala.
Mosteniri
de familie ¥ Matusa sotiei Tamara Cernasov a lasat
familiei Nastase o mostenire evaluata la aproximativ
un milion de euro, constand in trei imobile, un teren
si bijuterii ¥ Matusa mamei Elena Ciolan a lasat
Elenei Nastase, mama ex-premierului roman, drept mostenire
un imobil in cartierul Domenii.
¥
Matusa soacrei Mostenirea lasata de Aurelia Zachir,
matusa soacrei lui Adrian Nastase, este in curs de clarificare.
Pana in prezent au fost identificate doua apartamente
in valoare de aproximativ 200.000 de euro. Firme de
familie Firmele in care s-au implicat direct, de-a lungul
anilor, rudele apropiate ale lui Adrian Nastase sunt
numeroase.
Ele
nu reprezinta insa un reper pentru afacerile derulate
de acesta, deoarece, la vedere, nu au adus prea mari
beneficii familiei. Dana Marina Barb, sora fostului
premier, a avut, de departe, cel mai mare succes in
afaceri, infiintind nu mai putin de opt firme intr-o
perioada in care si-a schimbat de trei ori domiciliul,
trecand pe la urmatoarele adrese din Bucuresti: str.
Aurel Vlaicu nr.
147,
bl. 20, sc. A, ap. 25, str. George Calinescu nr. 24,
bl. 20B, sc. A, ap. 11 si bd. Decebal nr. 2, bl. H3,
sc. 2, et. 3, ap. 43.. Pana in 2001, Dana Barb a detinut
si functia de director general al filialei din RomInia
a cabinetului de avocatura "Hertzfeld & Rubin".
Timp de cativa ani, mai tarziu, a fost membru in Consiliul
de administratie al SIF Muntenia.
Rodica
Miculescu, cumnata fostului premier, a participat la
infiintarea a trei firme: M.B.M. General Consulting
SRL, MIGBA Eximp SA, Amingo SRL.
Petru
Romosan, critic de arta, estimeaza valoarea obiectelor
din Zambaccian la 4 - 5 milioane de euro "Dupa
imaginile transmise din apartamentul lui Nastase, de
posturile de televiziune, s-a putut observa ca el nu
are competente speciale in zona artei, ci a cumparat
doar in functie de valoarea obiectelor.
E
o relatie financiara cu aceste obiecte, oarecum morbida,
deoarece adevaratii colectionari isi fac colectii urmand
o idee, si nu o ingramadire de cecuri sau bancnote.
La el nu se vede nici un fir rosu al colectiei, cu exceptia
celui reprezentat de bani.
Estimarile
date de mine in viteza, imediat dupa ce am vazut la
televizor interiorul apartamentului din Zambaccian,
au fost de aproximativ 4-5 milioane de euro. Sunt estimari
de tip ansamblu, pentru o eventuala licitatie, care,
evident, pot duce la rezultate diferite dupa organizarea
unei astfel licitatii.
Am
tinut cont, in aceasta evaluare, de relatia dintre cantitatea
de tablouri, mobile, obiecte decorative si sculpturi,
de calitatea finisajelor si a materialelor folosite
in apartament, incepand de la lemnul pentru biblioteca
si sfarsind cu luminatoarele, fara a include aici si
valoarea imobiliara a apartamentului.
Ce-am
vazut in imaginile filmate este, fara indoiala, doar
o mica parte din averea lui Nastase, dupa cum spun toti
cei care i-au vandut, de-a lungul anilor, diverse obiecte
de arta. Vechea teorie cu "Nastase patru case"
are legatura cu colectia acestuia, este nevoia sa de
a adaposti tablourile care sunt mai scumpe decat casele
in care sunt expuse.
Spre
exemplu, alaturi de tablouri, am putut observa si o
colectie foarte valoroasa de obiecte orientale chinezesti,
japoneze, coreene, cambodgiene sau indiene. In ultimii
15 ani, el a fost principalul cumparator de carti vechi,
tablouri, harti vechi, mobila veche, de pe piata romaneasca,
asta o stiu toti profesionistii din Bucuresti.
Estimarile
date de mine sunt insa depasite, daca opiniile celor
care au fost in apartamentul din Zambaccian vor fi confirmate
de experti. Astfel, conform acestor opinii, in apartamentul
lui Nastase ar fi fost vazut un Rafael autentic, opera
care nu se mai gaseste pe piata mondiala si a carei
valoare se ridica la 60-80 de milioane de euro.
Acest
tablou nu poate fi cumparat decat de marile muzee ale
lumii sau de Bill Gates. Interesant este faptul ca,
in Bucuresti, a existat, la un moment dat, un Rafael
care astazi a disparut. De asemenea, ar mai fi de semnalat
si un tablou valoros de Frans Francken. Se ridica totusi
doua mari probleme.
Prima
dintre ele se refera la faptul ca sunt foarte multe
obiecte de arta care s-au vandut fortat, in conditii
neclare, provenind de la marile familii evreiesti, in
anii 1940-1944, si de la vechile familii boieresti in
perioada 1948-1960, cand oamenii au fost expropriati
de catre comunisti. Aparitia unei piese din aceste colectii,
in casa unui actual demnitar, nu este deloc exclusa.
Pe
de alta parte, exista liste cu obiecte furate in dosarele
diferitelor politii din Europa, obiecte care se confisca
daca se descopera si se dovedesc a fi in proprietatea
unui astfel de demnitar. In cazul lui Adrian Nastase,
am aflat ca politia confrunta azi imaginile obiectelor
din apartamentul din Zambaccian cu imaginile din arhiva
de obiecte furate din diferite colectii in ultimii 15
ani".
Articol de Dan Badea
Bilant,
11 apr 2006
|
